Skip to content

Despre AXA

BILUNAR AL REVISTEI SCARA – REVISTA DE OCEANOGRAFIE ORTODOXĂ

Înţelegem prin oceanografie ortodoxă o preocupare permanentă, vitală pentru înţelegerea lumii înconjurătoare, de la aspectele ei cotidiene, prozaice şi până la gesturile complexe, tainice, religioase; în acelaşi timp este o luare de poziţie, o valorificare a lumii din perspectivă ortodoxă. Nu am anunţat–o ca pe o ştiinţă, nu temându–ne de rigoarea disciplinelor ştiinţifice, ci pentru că dorim ca oceanografia ortodoxă să fie un mod de a aprecia tot ce ne conţine; pe de altă parte, o vedem ca pe o înlesnire a accesului la înţelesurile lumii româneşti – implicit, ortodoxe – nu ca la un fişier bibliografic ci ca la o părtăşie la viaţă, ca un răspuns la permanenta provocare a transcendentului în imediat. Aceasta presupune existenţa apriorică a unui fel ortodox de a vedea lumea. Astfel, oceanografia ortodoxă înseamnă receptarea spiritului vremii prin folosirea unui anumit mod de interpretare şi totodată încercarea de a construi un mod de interpretare.

Din ce în ce mai multă lume se interesează de AXA. Sunt oameni care ştiu despre existenţa revistei noastre şi îşi pun întrebări, fără să o fi văzut vreodată. Trebuie spus din capul locului că încercarea noastră nu este de a face cunoscută AXA ci, în principal, de a face cunoscut mesajul revistei, mesaj care în fiecare număr îmbracă o altă formă, în diferitele articole ale publicaţiei.

Astfel, am primit cererea unor cititori mai noi – cât şi a unor potenţiali cititori – de a spune ce este AXA? Cu alte cuvinte, ce fel de revistă este aceasta?; cine „stă în spatele” acestei reviste?; ce urmăreşte AXA?; şi, la urma urmei, de ce ar citi cineva AXA şi nu o altă publicaţie? Alt-„cineva” ne-a cerut să-l convingem să citească AXA – acest lucru noi nu vrem să-l facem: nu vrem să convingem pe nimeni de nimic sau să schimbăm convingerile cuiva… Vom încerca să răspundem acestor întrebări, în rândurile de mai jos.

De ce apare AXA? Sau, de ce scoatem noi AXA? Din câteva motive. Mai întâi, apariţia AXEI este rodul unei neputinţe a celor care o editează: neputinţa de a tăcea în faţa unei realităţi înjositoare şi, ceea ce este cel mai periculos, în faţa unei realităţi îndreptate împotriva mântuirii. Credem că tăcerea, acum şi aici, ar însemna complicitate – asta nu ne putem permite: să ne pierdem mântuirea sub scuza că trebuie să fim cuminţi sau că nu este momentul să vorbim. Nu putem tăcea atunci când ştim că acei care au murit mărturisindu-l pe Hristos, sunt astăzi denigraţi şi batjocoriţi de către toţi românii care nu cunosc lucruri ca acelea pe care noi le vădim în AXA. Noi nu putem lovi în ei, fiindcă ei ne sunt sprijin pe lângă Hristos – indiferent de consecinţe, trebuie să vorbim despre sfinţii lui Hristos, care au sfinţit pământul românesc prin jertfa lor, într-o perioadă atât de apropiată de noi; sau despre cei care au făcut să se zguduie zidurile închisorilor comuniste prin hotărârea mărturisirii lor; şi iarăşi neputinţa: nu putem să stăm nepăsători, când ştim, că acei care conduc România de mai bine de 70 de ani sunt cei care lovesc şi scuipă neîntrerupt pe credinţa noastră, pe sufletul nostru. Apoi, considerăm că este un act de responsabilitate să luăm atitudine – atât şi aşa cum putem. Chiar dacă este doar prin publicarea revistei AXA. În cele din urmă, şi ceva mai tehnic, AXA a apărut pentru că nu exista o astfel de revistă, în care faptele istorice (cele adevărate şi nu cele propagate zeci de ani neîntrerupt) şi semnificaţiile acestora să fie valorificate în prezent. Deşi pentru unii pare lucru de mirare, pentru noi faptul că Domnitorul Alexandru Lăpuşneanu nu a fost nicidecum un criminal scelerat prin cruzime etc (aşa cum ne este de multă vreme livrat de către cultură), ci că dimpotrivă a fost un conducător dreptmăritor creştin care a construit o mânăstire în Sfântul Munte Atos (mînăstirea…., pe coperta AXA nr…) şi mai multe biserici şi mânăstiri în ţară, dând astfel slavă lui Dumnezeu, are o importanţă deosebită în prezent: ne arată cum trebuie să fie un conducător al românilor; sau faptul că după cuvintele lui Petru Rareş, fiul Sfântului Ştefan, a fost condusă Rusia până la Petru I are din nou o mare importanţă (a se vedea AXA…) – la fel, credem că jertfa tinerilor din perioada interbelică (cei mai mulţi membri ai Mişcării legionare) nu a fost în zadar. La fel credem că nu trebuie ascuns faptul că personaje ca Alexandru Ioan Cuza, care au statui în toată ţara şi care sunt considerate a fi simboluri naţionale, în realitate au fost unii dintre cei mai mari duşmani ai românilor. Acestea sunt doar câteva exemple de teme şi articole-studii din AXA. Vedem ca esenţial faptul că nimeni sub nici un cuvânt nu are dreptul să ascundă sau să schimbe istoria, şi că de aici trebuie pornit, pentru a înţelege ceea ce se petrece astăzi. Şi, cu siguranţă, că şi mai ciudat li se va părea unora, că noi credem că aceste lucruri ne obligă pe noi, cei de astăzi. Aceasta este urmarea faptului că noi vedem istoria din perspectivă românească, adică teologică (şi nu din perspectivă patriotică, adică materialistă) – la capătul istoriei, pentru neamul nostru, stă Hristos. Pentru alte neamuri, nu este problema noastră – problema românilor sunt românii, precum problema mea sunt eu şi nu ceilalţi de aiurea. Mai precis, din această perspectivă, faptul că Hristos a înviat, ne obligă pe noi, aici şi acum, să avem o anumită perspectivă asupra propriei noastre existenţe ca părţi ale Bisericii.

Scopul publicaţiei AXA este acela de arăta că a existat, precum există şi va exista un fel românesc de a înţelege şi de a participa la istorie, propriu nouă şi care nu este îndreptat împotriva celorlalţi ci este pentru mântuirea neamului nostru. Acesta este, de fapt, firescul românesc. Nu este contra ci este pentru! Nu se bazează pe ură, ci pe iubire. Fără îndoială că aceste lucruri aşează publicaţia noastră în contra curentului „corectitudinii politice”, al Uniunii Europene – dar aceasta este o consecinţă a poziţiei acestei uniuni şi nu a noastră: noi suntem pentru credinţa în Hristos şi pentru asumarea drumului şi misiunii pe care le au românii în istorie – uniunea este împotriva acestora, deci împotriva românilor, şi, ca un fel de urmare puţin semnificativă pentru ceilalţi şi împotriva noastră. Aceasta face misiunea noastră mult mai grea: pentru multe concepte fundamentale, sensurile au fost deformate, caricaturizate, în cea mai mare măsură cu intenţie, astfel încât înţelesurile lor proprii au devenit mai puţin accesibile. Şi pentru acest lucru este necesar să cunoaştem, mai întâi de toate, adevărul istoric. Faptul că am publicat şi publicăm fragmente din viaţa legionarilor nu este pentru că noi am fi membrii ai Mişcării legionare – care nici nu mai există ca atare; ci fiindcă aceasta a fost ultima manifestare a sufletului românesc, cu expresia în trăire, în cultură, şi într-un politic cu totul nou pentru acea lume şi pentru lumea de astăzi: politicul bazat pe credinţă şi pe conştientizarea misiunii românilor ca neam dreptmăritor creştin, politicul bazat pe cinste şi jertfă; şi fiindcă au murit mărturisindu-L pe Hristos. Acesta este adevărul! Oricât de incomod şi de ascuns de statul român actual ar fi, prin oricâte legi, noi trebuie să-i cinstim, ca pe ceilalţi sfinţi, chiar dacă au fost legionari (corect ar fi: tocmai pentru că au fost legionari). Şi trebuie să învăţăm lecţia lor! Iată cum se explică împrejurarea că suntem huliţi pentru că suntem legionari: mai întâi este faptul că sunt foarte puţini care cunosc adevărul istoric, şi, ca urmare sunt şi mai puţini care înţeleg semnificaţiile acelui adevăr; apoi consecinţele acestei cunoaşteri a celor ce înţeleg aceste semnificaţii se răsfrâng în realitatea cotidiană!

AXA contiuă ideologic şi ideatic o revistă mai veche, care nu mai apare de 10 ani: revista Scara – revista de oceanografie ortodoxă. Scara a apărut în şapte „trepte”, adică a avut şapte apariţii, fără ca aceste apariţii să se petreacă regulat – au apărut în cursul a cinci ani. Revista Scara avea ca subtitlu, aşa cum astăzi are revista AXA: revista de „oceanografie ortodoxă”.

Definirea sintagmei de „oceanografie ortodoxă” este încă un fel de a răspunde la întrebarea: ce urmăreşte AXA?: „Înţelegem prin oceanografie ortodoxă o preocupare permanentă, vitală pentru înţelegerea lumii înconjurătoare, de la aspectele ei cotidiene, prozaice şi până la gesturile complexe, tainice, religioase; în acelaşi timp este o luare de poziţie, o valorificare a lumii din perspectivă ortodoxă. Nu am anunţat-o ca pe o ştiinţă, nu temându-ne de rigoarea disciplinelor ştiinţifice, ci pentru că dorim ca oceanografia ortodoxă să fie un mod de a aprecia tot ce ne conţine; pe de altă parte, o vedem ca pe o înlesnire a accesului la înţelesurile lumii româneşti – implicit, ortodoxe – nu ca la un fişier bibliografic ci ca la o părtăşie la viaţă, ca un răspuns la permanenta provocare a transcendentului în imediat. Aceasta presupune existenţa apriorică a unui fel ortodox de a vedea lumea. Astfel, oceanografia ortodoxă înseamnă receptarea spiritului vremii prin folosirea unui anumit mod de interpretare, şi, totodată, încercarea de a construi un mod de interpretare”.(Acest text poate fi citit în josul paginii fiecărui număr din AXA). Cu alte cuvinte, AXA este un fel de a exprima credinţa şi sufletul românilor şi de a le pune în contextul lumii în care trăim. Sigur că rezultatul nu este unul comod sau plăcut, dar vă asigurăm că este cel real.

Despre ce se scrie în AXA, vă puteţi edifica vizitându-ne site-ul: axa.info.ro Sunt, în mare măsură, texte greu de crezut. Fiindcă este greu de crezut că tezaurul României de la Moscova nu este format doar din Cloşca cu puii de aur – aşa cum am fost şi suntem asiguraţi – ci dintr-o cantitate uriaşă de aur – brut şi lucrat – precum şi din… vechile manuscrise româneşti, din obiectele de cult şi cărţile vechi adunate de la toate mânăstirile din România şi din bibliotecile cele mai importante din ţară, fapt care are o semnificaţie aparte. Alt lucru greu de crezut este că Petru Rareş a stat la baza „manualului de domnie” al ţarilor ruşi. Altul că ceea ce se petrece acum în Transilvania este ascuns cu ajutorul mass media româneşti – dar poate fi citit în AXA, număr de număr. Nu mai amintim că „Protocoalele înţelepţilor Sionului” ar fi de-a dreptul incredibile, dacă nu s-ar verifica punct cu punct, de mai bine de un secol. Şi cum ar fi uşor de crezut, că voit – prin legea Codex Alimentarius – suntem otrăviţi prin alimente modificate genetic sau prin infestarea cu chimicale a alimetaţiei. Sau că actele biometrice şi cele care conţin cip sunt etape premergătoare introducerii cipurilor în corpul omenesc – după un plan prestabilit. Sau că… Pentru mare parte din textele pe care le întâlniţi în AXA se potriveşte afirmaţia oficială referitoare la „teoria conspiraţiei”. Noi vă asigurăm că tot ce veţi întâlni în AXA este adevărat şi că nu există doar o teorie a conspiraţiei ci… şi o conspiraţie.

Despre greutăţile şi piedicile întâmpinate de AXA – atât în ceea ce priveşte difuzarea mesajului cât şi în ceea ce priveşte difuzarea revistei – credem că nu trebuie vorbit prea mult: e de la sine înţeles că un astfel de mesaj deranjează „lumea” sau chiar nu o interesează. Ca urmare, difuzarea este de-a dreptul anevoioasă: unii spun că suntem legionari, alţii că suntem stilişti, alţii că suntem retrograzi, alţii că nu facem decât să băgăm spaima în oameni, alţii că suntem „oamenii ruşilor”, că avem „în spatele” nostru securitatea sau serviciile toate şi-sau pe rând, că suntem finanţaţi din străinătate, că suntem şovini, că deja ne-am îmbogăţit de pe urma vânzării revistei, că… Pe de-o parte acesta este un lucru bun: se vorbeşte despre AXA. Pe de altă parte însă, se creează un blocaj în ceea ce priveşte mesajul publicaţiei. Nici una dintre acuzaţiile de mai sus şi în nici un fel nu are legătură cu adevărul. AXA apare cu mare trudă – atât financiar vorbind cât şi editorial sau redacţional. AXA nu este şi nu şi-a propus să fie o afacere. Deşi nu ne face cinste, trebuie să recunoaştem că AXA nu numai că nu aduce profit, dar apare cu susţinerea câtorva cititori – nu este mai puţin adevărat că ne-am propus ca AXA să se susţină singură. Astfel, avem nevoie de cât mai mulţi cititori, şi din acest punct de vedere. Apoi, dacă vorbim despre nevoi, AXA are nevoie de cât mai mulţi colaboratori. Dar numărul colaboratorilor este legat de cel al cititorilor…

Astfel, AXA caută difuzori în toată ţara.

No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: