Skip to content

Cum se ridică un stat (I)

14 July 2011

Scris de  Oliveira Salazar

Înainte de-a se întreprinde opera de reorganizare, un singur cuvânt – dezordine – definea, în toate domeniile situaţia portugheză.

Dezordinea politică

În vârful tuturor – o mică cauză, un mic efect al tuturor celorlalte dezordini, – funcţionarea neregulată a puterilor publice. Oricare ar fi fost valoarea oamenilor şi dreptatea intenţiilor lor, partidele, facţiunile, grupările politice, credeau că reprezintă de drept democraţia şi exercitau de fapt suveranitatea naţională, organizând dealtfel sediţiunile. Preşedenţia Republicii n-avea nici forţă, nici stabilitate. Parlamentul oferea în permanenţă spectacolul dezacordului, tumultului, incapacităţii legislative sau al obstrucţionismului şi scandaliza ţara prin procedeele sale şi prin calitatea inferioară a muncii. Ministerele erau lipsite de o coeziune puternică; ele nu puteau guverna, chiar când membrii săi ar fi dorit s-o facă. Administraţia publică, inclusiv aceea a autarhiilor şi a coloniilor, în loc să reprezinte unitatea şi acţiunea progresivă a statului, era dimpotrivă, simbolul viu al lipsei de colaborare generală, al neregularităţii, al necoordonării, – dând naştere la scepticism, la indiferenţă, la pesimism celor mai alese spirite.

Dezordinea financiară

Strâns legată de această dezordine care învenina toată viaţa portugheză, mai erau, în metropolă şi în colonii, dezordinea financiară şi dezordinea economică, care agravându-se pe tăcute, agravau şi dezordinea politică în cercul vicios al dezastrelor naţionale. Departe da mine intenţia de-a examina minuţios această stare de dezechilibru financiar care absorbea toate încasările normale, toate noile impozite şi noile taxe pe care le votase parlamentul, fără a risca măcar să astupe deficitul care devora emisiunile în bilete ale Băncii Portugaliei şi disponibilităţile naţiunii, mobilizate prin emisiunile de bonuri de tezaur şi prin repetatele apeluri făcute la Casa generală de depuneri, în timp ce în budget, în trezorerie, exagerarea autonomilor legale sau ilegale şi întârzierile de plată, de lichidare, de scripte, de statistică, stabileau nesiguranţa şi confuzia. Renunţ de-a vă obosi cu cifre, însă există una care merită a fi citată. Chiar după război, şi cu toate eforturile interesante dar izolate care fuseseră făcute pentru a se îndrepta situaţia, deficitul anual, redus în aur la schimbul mijlociu al fiecărui exerciţiu, se ridicase la aproape 30 milioane livre, adică trei milioane de contos în moneda noastră actuală.

Şi se ştie că din aceste atît de mari sume depăşite, partea destinată veritabilei îmbogăţiri şi valorificări a activului naţional, a fost destul de modestă. Dezordine: dezordine financiară.

CITIŢI RESTUL ARTICOLULUI PE AXA.INFO.RO

Cum se ridică un stat (II)

Advertisements
No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: