Skip to content

Primatul economicului

12 October 2010

Scris de Dan Botta

Suntem fii celui mai trist dintre secole

Un imens crepuscul adie asupră-ne. Ne înclinăm cu o blândă resemnare spre pământ. Suntem robiţi pământului, lipiţi pământului…

Economicul! Acesta e mult lăudatul mister al mizeriei noastre, al decăderii noastre, al scăderii noastre morale. Primatul economicului! Aceasta e lozinca zilei de azi. A tragicei zile pe care o îndurăm…

Ce rătăcire ne poate face să luăm ultima, cea mai palidă dintre feţele răului, dintre expresiile decăderii drept cauza lui?

Cauza acestei mari depresiuni cu multiple aspecte este, incontestabil, morală. Pierim din cauza abjecţiei care ne-a cuprins. Pierim fiindcă ne înclinăm spre glie, fiindcă am uitat, acolo sus în ceruri, principiile frumuseţii, formele altitudinii morale. Suntem incapabili să ne salvăm sufletul.

Un avânt spre cer, o undă din aerul munţilor, o flacără să ne cuprindă. Nu putem înălţa fruntea dacă sufletul ne e inert, dacă gândul ne este fără aripi…

Primatul economicului! Dar aceasta se pronunţă de trei secole, de când începe de fapt istoria ştiinţei economice. De pe atunci – adusă ca un val de tristul materialism al secolelor XVII şi XVIII – economia politică a putut răsări ca o preocupare. Furia de a descoperi un sens tristei incoherenţe a lucrurilor economice a sporit azi la maximum. Şi adevărul este că ele n’au nici unul. Nici unul, dacă nu acela pe care suntem capabili să l-il dăm.

Noi împrumutăm materiei un sens. Materia depinde de sufletul nostru. Ideia biblică a unui om capabil să mute din loc munţii, să arunce munţii în mare, nu este o parabolă. Ce spun? E un cumplit adevăr. Dar pentru aceasta se cuvine să ne armăm de credinţă, de frumuseţe morală, să ne facem suflete tari…

Prins în tristul vârtej al materialismului, omul a început să caute legile sale, legile sufletului său, tot mai jos, din ce în ce mai jos. Numărul noilor ştiinţe care invadau laboratoarele, uzinele, universităţile creştea enorm. O ploaie satanică de “isme” s’a abătut asupră-ne. Toate solicitau intrare în cugetul nostru, toate se obligau să ne modifice. Expresii ale unei implicări tot mai adânci a sufletului în materie. Economia însăşi cunoaşte atâtea derivaţii minore…

Primatul economicului! Atâta timp cât îl vom afirma e semn că nu ne-am liberat de condiţia materiei, de starea de servitute în care ne zbatem. Dar sunt sigur că odată răsturnată prejudecata lui, într-o umanitate însetată de frumuseţe, de flacăra unui intens ideal, ecnomicul se va modifica printr’un farmec. El nu se va manifesta ca o stihie rebelă, aşa cum se arată azi.

Aceste lucruri sunt spuse nu de un ignorant. Ci de unul pe care această faţă a materialismului îl pasionează. Cu ţesătura ei de enigme, cu pseudo-legile ei…

Şi cel ce scrie acestea este mirat, nu de incompetenţa acelor ce lucrează cu entitatea economică – o, nu! – ci de imensa lor competenţă, de sinistra lor competenţă.

Toţi aceşti fervenţi ai economicului, atenţi la realitatea lui, orbiţi de câteva fenomene de repetiţie se cred posesorii unor soluţii, unui hic miraculos. Şi nu pot crede – n’ar putea-o crede niciodată – că mărirea sau decăderea economicului e o problemă de frumuseţe morală.

Read more: Primatul economicului http://axa.info.ro/prima-pagina/item/594-primatul-economicului#ixzz127r6kHpI

 

Advertisements
No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: