Skip to content

AS-NOAPTE, IISUS…

11 October 2010

Scris de Radu GYR

As-noapte, Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist şi ce înalt părea Crist!
Luna-a intrat după El, în celulă
şi-L făcea mai înalt şi mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
ochii adânci ca nişte păduri.
Luna-L spoi cu argint pe veşminte
argintându-I pe mâini vechi spărturi.

Uimit am sărit de sub pătura sură:
– Doamne, de unde vii ? Din ce veac?
Iisus a dus lin un deget la gură
şi mi-a facut semn să tac…

A stat lângă mine pe rogojină:
– Pune-Mi pe răni mâna ta!
Pe glezne-avea umbre de răni şi rugină
parcă purtase lanţuri, cândva…

Oftând, Şi-a întins truditele oase
pe rogojina mea cu libărci.
Prin somn, lumina, iar zăbrelele groase,
lungeau pe zăpada Lui, vărgi.

Părea celula munte, părea căpăţână
şi mişunau păduchi şi guzgani.
Am simţit cum îmi cade tâmpla pe mână
şi-am adormit o mie de ani…

Când m-am trezit din grozava genună,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celulă şi era lună,
numai Iisus nu era nicăiri…

Am întins braţele. Nimeni, tăcere.
Am întrebat zidul. Nici un răspuns!
Doar razele reci ascuţite-n unghere,
cu suliţa lor m-au impuns…

– Unde eşti, Doamne? – am urlat la zăbrele.
Din lună venea fum de căţui.
M’am pipăit, şi pe mâinile mele,
am găsit urmele cuielor Lui.

Read more: AS-NOAPTE, IISUS… http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-35/item/421-as-noapte-iisus#ixzz123Tz2Of9

Advertisements
No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: