Skip to content

CODEX ALIMENTARIUS, LEGEA CARE NE OTRĂVEŞTE

16 September 2010

Scris de Ciprian BOJAN

Trei miliarde de oameni vor fi ucişi de o lege împotriva umanităţii

Vă mai amintiţi de bătrânii de la ţară, care în ciuda vârstei erau voinici, surprinzându-i chiar şi pe cei tineri? Omul viitorului va diferi complet. Graşi, fără vlagă şi fără speranţa de a mai ajunge la o vârstă înaintată, acesta este portretul urmaşilor noştri. Oricât de mult ne-am bate capul, tot nu am reuşi să înţelegem de ce organizaţiile fundamentale ale lumii moderne se căznesc de zor se ne impună un trai nesănătos.

Şi totuşi, Organizaţia Naţiunilor Unite cu susţinerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii aruncă sume impresionante de bani pentru cercetări prin care vor să impună consumul de legume modificate genetic, de lapte şi carne cu hormoni, de fructe înmuiate din belşug cu chimicale care ucid lent orice vietate. Ba mai mult, banalele vitamine vor putea fi administrate doar celor foarte bolnavi, iar usturoiul şi menta vor deveni droguri de categoria a III-a, ce pot fi comercializate doar de către marile corporaţii farmaceutice.

Trei miliarde de victime

În 1963, ONU a pus bazele unei comisii pentru impunerea unor practici alimentare aşa-zis „corecte”, Comisia Codex Alimentarius. Nu mai puţin de 170 de ţări au trebuit să susţină activitatea acestei comisii, al cărei scop este redactarea unui document-normativ de control al alimentelor, care va avea acelaşi nume ca şi comisia care l-a născocit . Rezultatul a prins contur în urmă cu doi ani, când, s-a născut un document „monstruos” prin care ne va fi interzis mujdeiul de usturoi, iar ceaiul de tei îl vom putea bea doar pe reţetă. În schimb, ni se vor băga pe gât cantităţi impresionante de soia modificată genetic.

Cercetătorii independenţi din Statele Unite au fost primii care s-au opus. Făcând un simplu calcul matematic, dr. Rima Laibow a reuşit să arate că în urma lui Codex Alimentarius vor sta trei miliarde de victime umane. Un miliard murind din cauza lipsei de hrana, iar alte două miliarde, din cauza bolilor generate în organism şi cauzate de proasta calitate a alimentelor disponibile. Mai multe victime decât într-un potenţial război catastrofic.

Chiar şi specialiştii români s-au arătat îngroziţi de noua născocire.

Prof. Ovidiu Bojor spune într-un interviu apărut în ziarul „Lumina“ din 13 mai 2009: „Dacă citiţi ultimul Codex Alimentarius, vă veţi îngrozi de legislaţia care va intra în vigoare. Acesta vrea să înlocuiască toate produsele naturale, cu excepţia a 18, cu produse chimice. Până şi laptele de vacă va fi interzis, dacă vaca n-a fost tratată cu hormoni de creştere şi cu antibiotice. Dar au apărut şi reacţii foarte puternice împotriva lui, chiar în ţara noastră.

Reacţiile au apărut în primul rând din zona societăţii civile. Dar au reacţionat şi foarte mulţi oameni de ştiinţă, cum ar fi Societatea Medicilor din Marea Britanie. De asemenea, acest Codex este combătut şi de SUA.

Omul care ne otrăveşte

Creierul din spatele Codexului este Dr. Rolf Grossklaus. Un „specialist” care este în solda marilor corporaţii farmaceutice. Acesta conduce un ONG cu mare influenţă la ONU, „Codex Committee on Nutrition and Foods for Special Dietary Uses”, şi care îşi permite chiar să susţină că „nutriţia nu este relevantă pentru sănătate”

Bare chiar bizar, însă dr. Grossklaus a reuşit să declare că nutrienţii sunt toxine, în 1994, şi a instituit folosirea toxicologiei (Risk Assessment) pentru a preveni ca nutrienţii să aibă vreun impact asupra oamenilor care iau suplimente. „Întâmplător”, Dr. Grossklaus este proprietarul companiei care face analizele legate de Risk Assessment şi „consiliază” comisiile Codex (CCNFSDU) în aceasta problemă.

Ucişi cu premeditare

Codex-ul a deviat mult de la obiectivele sale iniţiale, care erau centrate la modul declarativ pe nevoia de a proteja consumatorul prin asigurarea de alimente lipsite de contaminanţi şi pesticide. În prezent, Codexul decide în realitate nivelurile „acceptabile“ pentru orice: pesticide, la aditivi chimici, alimente modificate genetic şi metale grele. Codex-ul lucrează după un set de reguli toxicologice discreţionare când vine vorba de controlul alimentelor. Astfel, se bazează pe cercetări făcute asupra toxinelor studiate fiecare izolat şi nu ia în considerare totalitatea chimicalelor la care suntem expuşi. Tipurile şi nivelurile chimicalelor şi contaminanţilor considerate ca „ne-periculoase“ sunt stabilite prin aşa-numitul „consens ştiinţific internaţional“, adică după bunul plac al marilor producători. De fapt, oamenii de ştiinţă implicaţi sunt plătiţi şi cumpăraţi de către cele mai mari companii producătoare de alimente şi medicamente din lume. Aceşti oameni de ştiinţă stabilesc care alimente modificate genetic pot fi folosite ca hrană (bazându-se pe foarte puţine date ştiinţifice, dar ascultând fără crâcnire poruncile venite de la stăpânii lor, proprietarii marilor companii producătoare de monştri transgenici) şi sunt gata să facă compromisuri în ce priveşte practicile pe care se bazează agricultura organică. În acest fel, supermarketurile şi companiile internaţionale de distribuţie a alimentelor beneficiază de pe urma preţurilor ridicate, pe care mai ales cei din Vest sunt gata să le plătească pentru a beneficia de hrană „organică“.

Vitamine pe reţetă

De mai mult de 15 ani, Comitetul Codex-ului pentru Nutriţie şi Alimente pentru Cerinţe Dietetice Speciale (CCNACDS) se concentrează pe reducerea dozajelor permise de suplimente alimentare (vitamine şi minerale) la nivele extrem de joase.

Acest fapt va determina guvernele să considere tot ceea ce e peste limita stabilită de Codex ca având efect de medicament şi ar necesita eliberarea lor numai pe bază de reţetă.

În acest fel, medicina funcţională, nutriţională şi integrativă, care foloseşte doze ridicate de vitamine şi minerale în locul medicamentelor convenţionale, ar putea fi pusă în pericol.

În teorie e posibil ca suplimentele respective să fie autorizate ca medicamente, dar la un cost prohibitiv pentru multe companii mici care vând produse terapeutice naturale.

Companiile farmaceutice ar putea, în principiu, înregistra suplimentele ca medicamente dar nu vor beneficia prea mult prin vânzarea de produse naturale ne-patentate în locul produselor lor de bază, patentate.

În 2002, o directivă a UE a trecut la limita prin Parlamentul European, o măsură de „armonizare“ a legilor în privinţa vitaminelor şi mineralelor pentru cele atunci 15, acum 27 state membre. Această lege care a fost contestată parţial cu succes de către campania grupului Alianţa pentru Sănătate Naturală (ASN) are ca scop să controleze care vitamine şi minerale pot fi considerate suplimente alimentare şi care sunt dozele maxime care pot fi comercializate.

ASN a reuşit să conteste acea parte a legii care era în vigoare, anume ingredientele care vor putea fi folosite. O victorie clară, câştigată la Înalta Curte a Londrei în 2004 şi apoi la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg în 2005, a fost ca formă naturală a vitaminelor şi mineralelor să fie socotită ca nefiind scop al directivei (această formă naturală risca să fie abolita ca urmare a costului prea ridicat necesar dovedirii utilizării lor fără riscuri).

Din fericire, aceste componente sunt considerate la ora actuală alimente (şi nu medicamente, n.tr) şi dacă de exemplu vrei să consumi carotenoizi concentraţi extraşi din morcovi sau folat extras din spanac, o să fii afectat de aceleaşi legi care îl afectează pe aprozaristul care vinde legumele întregi.

Pe măsură ce nivelurile foarte joase permise pentru suplimentele alimentare vor fi implementate, va creşte presiunea ca fiecare ţară să clasifice suplimentele ca medicamente (în special cele care la un dozaj suficient ar putea fi benefice).

Australia şi Canada au implementat deja sisteme de control „alimente ca medicamente“ pentru suplimentele alimentare, iar ţări ca Germania sau Danemarca au impus de mulţi ani reducerea drastică a dozajelor maxime şi anticipează ziua în care celelalte ţări europene vor impune aceleaşi restricţii.

Ironia e că tocmai acele ţări care au impus doze foarte scăzute de suplimente au fost contestate în justiţie ca urmare a faptului că aceste niveluri scăzute contravin Tratatului European şi stânjenesc funcţionarea pieţei europene unice. Dar în viitor cu noile legi care propun armonizarea (reducerea drastică) a nivelurilor de dozaj pentru toate ţările membre, astfel de contestări nu vor mai avea loc.

Cine nu se supune… plăteşte

Mexicul, unde legile au fost destul de permisive, permiţând dezvoltarea unei industrii de tratare a cancerului pe căi naturale, este acum forţat să-şi înăsprească legislaţia. Carta de Cooperare Trilaterală semnată de  comunitatea economică Mexic-Canada-USA (NAFTA) este mecanismul prin care şurubul se strânge în toate cele trei ţări.

Dacă NAFTA intră în vigoare, legile afectând alimentele modificate genetic (GM), aditivii alimentari, pesticidele s.a. vor fi aliniate la standardele europene prevăzute deja în Codex. Aproape cu siguranţă că trecerea de la o poziţie anti-GM la una pro-GM în Europa s-a făcut datorită USA şi Canadei.

După ce marile blocuri comerciale vor fi aliniate, naţiunile mai mici vor fi forţate să danseze cum le cântă Codexul.

În 2005, Codex-ul a aprobat reguli foarte restrictive în ceea ce priveşte vitaminele şi mineralele, reguli care oglindesc directiva europeană pentru suplimente alimentare. Aceasta s-a făcut în ciuda opoziţiei puternice a unor state că Africa de Sud, China, India şi a mai multor organizaţii de protecţie a sănătăţii.

Un punct important de subliniat e că numai o organizaţie de protecţie a sănătăţii are statut de observator pe lângă Codex, este vorba de organizaţia americană Federaţia Naţională de Sănătate. Toate celelalte organizaţii similare au fost respinse când au aplicat pentru statutul de observator al Codexului.

OMS şi-a exprimat nu o dată temerile cu privire la Codex. Ţărilor care şi-au exprimat de asemenea temerile li s-a spus că nu e obligatoriu să urmeze directivele acestuia. Dar specialişti care cunosc bine Codexul, ca Dr. Robert Verkerk, director ştiinţific şi executiv al ASN, spune că de fapt „ţărilor nu li se spune ce păţesc dacă nu dansează după cum le cântă Codexul. Ele ajung pe mâna poliţaiului Codexului, OMC. Ceea ce e de rău având în vedere sancţiunile şi amenzile pe care OMC le aplică“.

Vite hormonale

Ironia e că tocmai ţările europene ar trebui să ştie cel mai bine cât te costă dacă nu dansezi cum îţi cânta Codexul. Europa plăteşte anual amenzi de câte 117 milioane de dolari către USA şi 11 milioane $ către Canada pentru că refuză să importe carne şi produse lactate provenite de la vite hrănite cu hormon de creştere bovină recombinat (rbGH). Pe scurt, Codexul spune că nu e dăunător să consumi carne cu rbGH şi în consecinţă orice ţară care nu acceptă astfel de produse este amendată de OMC. Ţineţi cont că astfel de amenzi sunt anuale şi vor continua până când ţara care le plăteşte va accepta să respecte regulă prin a cărei încălcare este penalizată. Poate că plata acestor amenzi e floare la ureche pentru o super-putere ca Europa care colectează taxe de la 500 milioane de oameni, dar ţările mici care se opun nu îşi pot permite să plătească atât de mult OMC-ului.

Sper că acum înţelegeţi de ce legiuitorii pun aceeaşi placă celor care se opun Codexului. Se spune repetat: „De ce vă temeţi de Codex, e un sistem voluntar. Noi, guvernanţii, trebuie să ne supunem Codexului în privinţa exportului, dar nu îl vom impune în teritoriu“.

Problema este că guvernele şi Codexul insistă că regulamentele au fost stabilite în mod ştiinţific la nivel internaţional. Ca atare, exista o presiune crescândă să se aplice Codexul nu numai la nivel de exporturi ci şi în interiorul fiecărei ţări.

Venind înapoi la chestiunea cărnii conţinând hormon de creştere bovina (rbGH) se pare că Europa nu îşi mai permite să o evite mult timp. Astfel, Comisia Europeană se pregăteşte să renunţe la moratoriul care ţine deja de 8 ani, împotriva produselor modificate genetic.

Aceasta se petrece pe fondul unei campanii (susţinute de guverne şi de companii biotech precum Monsano) campanie bazată pe informaţii false cum că produsele modificate genetic nu au efecte negative şi sunt necesare asigurării necesarului de hrană al lumii.

Europeni, vi se pregăteşte ceva după reţeta Codexului!

Am arătat mai sus cum o parte a legislaţiei europene, Directiva europeană în privinţa suplimentelor, a fost luată ca model pentru Codex în ceea ce priveşte vitaminele şi mineralele. Necazul e că avem de-a face cu o cascadă de directive şi regulamente care tocmai se pregătesc în UE şi cu multe alte regulamente ale Codexului pe cale să fie definitivate.

Contrar multor dezinformări în ce priveşte Codexul, acesta se ocupă numai de alimente şi nu de medicamente. Se ocupa deci cu fiecare aspect al alimentaţiei incluzând alimentele modificate genetic, aditivi alimentari, pesticide s.a.

Se pare că pe viitor Codex va aproba tot mai mult utilizarea de aditivi alimentari, a alimentelor modificate genetic, va coborî standardele în privinţa produselor „organice“, va reduce dozajele suplimentelor alimentare. Totodată se va limita folosirea ingredientelor, inclusiv vegetali, care pot fi consideraţi alimente sau suplimente alimentare.

Aceste schimbări se intenţionează să se petreacă treptat, pe parcursul mai multor ani, în aşa fel încât oamenii să aibă timp să se obişnuiască. Şi totul cu ajutorul mediei care pune sub semnul întrebării utilitatea suplimentelor alimentare bazându-se pe studii irelevante sau interpretate greşit. Astfel, se încearcă condiţionarea publicului pentru a accepta vremea când suplimentele vor fi retrase de pe piaţă.

Dr. Bruce Ames, profesor de biochime şi biologie moleculară la universitatea Berkeley din California este unul dintre savanţii care de multă vreme arată că deficienţa de micronutrienţi, asociată cu modul de hrănire vestic modern duce la epidemii de boli cronice. Aceste boli sunt: afecţiuni ale inimii, cancer, diabet, obezitate, osteoporoza care toate reprezintă cele mai mari poveri ale sistemului de sănătate actual.

Ca atare, Codexul şi toate legile bazate pe el sunt ameninţări directe la adresa sănătăţii noastre.

Read more: CODEX ALIMENTARIUS, LEGEA CARE NE OTRĂVEŞTE http://axa.info.ro/arhiva/anul-ii/axa-19/item/121-codex-alimentarius-legea-care-ne-otraveste#ixzz0ziENuP7l

Advertisements
No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: