Skip to content

Discriminarea împotriva minorităţii naţionale maghiare din România

7 September 2010

Scris de Dragos Nicu

A) TENTATIVE DE A DEZBINA COMUNITATEA MAGHIARĂ DIN ŢINUTUL SECUIESC

Preambul

Din punct de vedere geografic, Ţinutul Secuiesc istoric se află în Ardeal, în România. Se întinde pe aproximativ 12.000 kilometri pătraţi şi are o populaţie de aproape un milion de locuitori, din care mai mult de trei sferturi sunt de etnie maghiară. De-a lungul secolelor, Ţinutul Secuiesc a evoluat într-o regiune omogenă, unitară sub toate aspectele: geografic, istoric, economic, cultural şi politic. Cu toate acestea, în sec. XX, au avut loc câteva schimbări majore, teritoriul Ţinutului Secuiesc fiind ciuntit. Actualmente, întregul teritoriu al judeţelor Covasna şi Harghita, precum şi o parte semnificativă a judeţului Mureş sunt locuite de către secui, în vreme ce unele aşezări maghiare au fost excluse din aceste judeţe. Sub aspect istoric, începând cu sec. XIII, organizarea teritorială a secuilor a constat în aşa-numitele „scaune”. Astfel, scaunele Marosszek, Udvarhelyszek, Csikszek, Gyergyoszek, Kaszonszek, Sepsiszek, Kezdiszek, Orbaiszek şi Bardocz-Miklosvarszek au format, împreună, Ţinutul Secuiesc istoric. Întocmai ca în cazul scaunelor săseşti din Ardeal, autonomia scaunelor secuieşti presupunea/însemna o auto-guvernare, adică o structură administrativă şi socială proprie, specifică, drepturi speciale şi statut juridic special, incluzând scutirea de taxe. Sistemul de organizare scăunală a fost abolit dar cu toate acestea, şi în ciuda celor aproape 50 de ani de opresiune cruntă a regimului totalitarist comunist, identitatea emblematică a secuilor nu s-a pierdut iar eforturile acestora, generaţie după generaţie, de a obţine autonomia, au continuat. În prezent, potrivit practicii legislative europene, ar fi posibil, din nou, ca Ţinutului Secuiesc să i se acorde un statut juridic special. În orice caz, hotărârea de a distruge identitatea secuilor încă există şi se manifestă, fie într-o manieră directă, vizibilă, fie într-una mai voalată.

Începând cu schimbarea de regim din 1989, comunitatea maghiară din România a dus o luptă continuă pentru obţinerea de drepturi egale, depline, similare celor de care se bucură românii, ca majoritari. Mijloacele la care a apelat comunitatea maghiară în vederea atingerii obiectivelor sale au fost întotdeauna democratice şi exclusiv paşnice şi legale. Potrivit liderilor comunităţii maghiare, soluţia ar fi înfiinţarea unui cadru legal care să garanteze introducerea unor forme diverse ale autonomiei comunităţii, pe baza principiului auto-determinării interne. În procesul de obţinere a autonomiei, cei mai importanţi paşi făcuţi în ultimii 20 de ani de democratizare lentă au fost următorii:

1. UDMR-ul, organizaţia care reprezintă comunitatea maghiară în Parlamentul României, a dat glas, încă de la înfiinţarea sa, din 1990, solicitărilor maghiarilor de a obţine autonomia, specificând formele legale ale acesteia precum şi tipurile variate ale auto-guvernării comunităţii. Declaraţia de la Cluj-Napoca, semnată pe 24 octombrie 1992 formulează, în mod expres, aceste solicitări.

2. Cu ocazia admiterii României în Consiliul Europei ( 26 august 1993), UDMR-ul a prezentat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei un memorandum prin care afirma, în mod repetat, dreptul justificat al comunităţii maghiare din România de a se bucura de auto-determinare internă şi, totodată, solicita recunoaşterea faptului că maghiarii reprezintă o entitate constitutivă a statului român. Cu acest prilej, opinia Consiliului Europei(nr.176/1993) a fost făcută publică iar România şi-a asumat responsabilitatea deplină de a respecta recomandările formulate în acel document. Cu toate acestea, nici până în ziua de azi n-a fost elaborat un cadru legal menit să implementeze autonomia comunităţii maghiare.

3. În toamna anului 1993(14 noiembrie) UDMR-ul a înaintat Parlamentului României propriul său proiect legislativ privind minorităţile naţionale şi comunităţile autonome. Acest proiect de lege prezenta un model de auto-guvernare pe trei nivele şi anume : nivelul autonomiei culturale, nivelul autonomiei locale cu statut special şi al treilea, nivelul autonomiei teritoriale regionale. Majoritatea română din Parlament nu a votat acest proiect de lege, justificându-şi gestul prin caracterul neconstituţional, chipurile, al documentului.

4. Încercarea UDMR-ului de a introduce în Constituţia României -cu ocazia modificării acesteia din 2003- şi drepturile minorităţilor la autonomie culturală şi teritorială a eşuat.

5. CNMA (Consiliul Naţional al Maghiarilor din Ardeal) a fost înfiinţată la data de 15 decembrie 2003, ca o mişcare parţial civică, parţial politică, având drept obiectiv exprimarea susţinerii sociale pe plan larg a formelor de autonomie preconizate de către comunitatea maghiară.

6. În 2004, Parlamentul României a respins proiectul de statut privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, declarându-l neconstituţional(2004).

7. În 2004, UDMR-ul a elaborat un proiect de lege privind Statutul Legal al Minorităţilor Naţionale, care a fost salutat/aplaudat chiar şi de către Comisia de la Veneţia. Guvernul României a sprijinit proiectul, subliniind/evidenţiind cadrul legal al autonomiei culturale care urma să fie garantat comunităţilor minoritare iar în 2005 l-a înaintat Parlamentului. Odată ajuns acest document în Parlament, diverse comitete/comisii permanente au primit sarcina de a-l revizui. Totuşi, „munca” acestora vizavi de documentul în cauză a ajuns într-un punct mort şi nici până în ziua de azi nu a fost întocmit vreun raport.

8. 30 de administraţii locale secuieşti au iniţiat referendumuri locale pentru ca prin intermediul asocierii voluntare a aşezărilor respective să fie creată regiunea administrativă „Ţinutul Secuiesc” care urma să se bucure de un statut juridic special. …(n.n. posibil „Hotărârile de organizare ale referendumurilor”) au fost anulate, fără excepţie, de către prefecţi.(în 2006-2007)

9. În anul 2007, mai mult de 210 000 de votanţi din Ţinutul Secuiesc au votat pentru autonomia teritorială a regiunii.

10. Pe de o parte, datorită măsurilor luate în ultimii 5 ani, atât de către Guvernul cât şi de Parlamentul României, dreptul de a folosi limba maternă în învăţământ şi în administraţia locală a fost consolidat. Pe de altă parte, chiar dacă oamenii au dreptul să-şi folosească limba maternă la tribunal, judecătorii din unele localităţi îi împiedică să-şi exercite acest drept.

Cel mai important obiectiv, în următorii ani, va fi recunoaşterea, în plan legislativ, a drepturilor colective şi implementarea acestora.

Acest memorandum îşi propune să facă încă un pas ferm, mai departe, în vederea atingerii obiectivelor propuse. Acest memorandum afirmă că puternica comunitate maghiară din România (1,5 milioane), incluzându-i pe secuii care reprezintă majoritatea absolută în Ţinutul Secuiesc, nu doreşte să renunţe nici la pământul ei natal, nici la identitatea ei comunitară specifică. Maghiarii sunt majoritari în două judeţe, respectiv Harghita(84,6%) şi Covasna(73,79) şi sunt prezenţi în număr semnificativ în Mureş(39,30%). Maghiarii sunt majoritari(76,24%) în Ţinutul Secuiesc.

Probleme în Ţinutul Secuiesc: factori care pun în pericol dezvoltarea lui regională unitară(?) şi identitatea specifică a locuitorilor săi.

20 de ani după schimbarea de regim, care a atras după sine/a determinat înfiinţarea instituţiilor democratice şi instituirea statului de drept, există încă numeroşi factori care împiedică înflorirea economică, socială, politică a Ţinutului Secuiesc şi emanciparea locuitorilor săi.

Read more: Discriminarea împotriva minorităţii naţionale maghiare din România http://axa.info.ro/prima-pagina/item/581-discriminarea-impotriva-minoritatii-nationale-maghiare-din-romania#ixzz0yquKFGsR

Advertisements
No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: